APE STĂTĂTOARE. Subst. Ape stătătoare, ape stagnante. Baltă, băltoacă, băltoi, băltău (reg.), băltac (reg.), bălăștioagă (reg.), băltiță (dim.), gîrlă, toaie (reg.), tău, știoalnă (reg.), scrădiș (reg.), japșă (pop.), jăpșoagă (rar). Mlaștină, smîrc, sforac (reg.), mocirlă, ploștină (reg.), cloacă, bahnă (reg.), mlacă (reg.), mărghilă (reg.), bulhac (reg.), bîhlă (reg.), lăcoviște (reg.). Lac, lac de acumulare, heleșteu, ghiol, iezer, iezărel (dim.), zăton (reg.), zăpor (pop.), iaz, iezușor (dim., rar). Bazin, bazin de acumulare, bazin de înot, piscină, havuz; topilă. Lagună. Mare; ocean. Adj. Palustru, lacustru, băltăreț; de baltă; băltos, mlăștinos, mocirlos, smîrcos. Marin; oceanic. Vb. A se bălti (rar), a stagna, a se tăui (reg.), a se iezi (pop.). V. apă, ape curgătoare, nămol.